Moraes pare pe jumătate român, iar printre bulgari, asemănarea e mult mai clară. Se bucură când aude că au venit ziariștii de la București pentru un reportaj cu el și încearcă să facă pe gazda la noua sa echipă. Mult mai liniștit după coșmarul din Ucraina, când a fost lăsat pe drumuri de cei de la Metalurg Donețk, fostului golgheter al Ligii I (18 goluri) pare totuși că îi mai lipsește ceva pentru a fi cu adevărat împlinit.
Cel mai probabil, oficializarea transferului la Steaua București, căci la Steaua Bulgariei e deja de aproape o lună. Recunoaște că formația din Ghencea rămâne una dintre dorințele sale cele mai mari, lăsând să se înțeleagă că va reveni curând în România. Până atunci, în discuția de aproape o oră din cantonamentul lui ȚSKA Sofia de la Borovets, Junior Moraes (24 de ani) a povestit ce îi place și ce îi displace în fotbalul bulgar, cum se înțelege cu Zicu, de ce l-a distrus Jean Pădureanu. Junior, ai revenit în Europa. Nu la Steaua României, ci la cea a Bulgariei… Cum te simți? Sunt fericit că am în sfârșit din nou șansa să joc la cel mai mare club din Bulgaria. Dar sunt și mai fericit că oamenii m-au primit extraordinar.
Situația ta a fost extrem de controversată, spune-ne care vor fi următorii pași. Acum, lucrurile sunt simple. Pe 10 iulie, FIFA va da verdictul și eu voi deveni jucător liber de contract. Nu îți imaginezi cât sunt de nerăbdător să se rezolve această problemă. Oricum, eu nu mai aparțin de clubul din Ucraina, așa că această sentință e doar o formalitate. Pe urmă îmi voi relua din nou activitatea…
„Steaua este visul oricui!” Crezi că mai poți îmbrăca tricoul Stelei? Eu mi-am dorit enorm să joc la Steaua, deja mă vedeam jucătorul ei, dădeam interviuri din această postură, dar din nefericire totul a mers pe o direcție diferită. Acum trebuie să mă gândesc la noul meu club…
Steaua a avut probleme în atac, nu ți-ai dori să contribui la rezolvarea acestei probleme? Of, vrei să mă bagi în probleme… E normal să-mi doresc să joc la un club mare precum e Steaua și am spus-o de atâtea ori, dar dacă eu va trebui să fac ceva pentru Steaua, atunci cu siguranță Dumnezeu va aranja lucrurile astfel încât să ajung în Ghencea. Gigi Becali e cel mai nerăbdător să vii… Îmi place de Gigi. Are o inimă foarte mare, chiar dacă e dur. Așa trebuie să fie un conducător bun, nu?
Deci nu ne luăm gândul de a te mai vedea jucând în România? Nu se știe niciodată ce ne rezervă viitorul. Deocamdată am contractul acesta cu ȚSKA și am mare nevoie să joc cât mai multe meciuri pentru a ajunge acolo sus unde mi-am propus de la început. Bulgarii m-au primit bine și eu trebuie să-i răsplătesc. Nu pot să zic nimic despre Steaua pentru că nu vreau să-i supăr. Abia am ajuns aici și nu ar fi corect să mă apuc să vorbesc despre Steaua. Oricum, știe toată lumea că Steaua este visul oricui.
Declarația lui Tata Jean și coșmarul de la Donețk Ai trecut printr-o perioadă delicată la Metalurg Donețk… Cu moralul cum stai? (zâmbește) Acum sunt foarte bine, mulțumesc. Dar pot spune că a fost cea mai urâtă experiență din viața mea. Totul începuse bine, în Turcia a mers perfect. Când am ajuns înapoi în Ucraina, a început calvarul. Directorul sportiv nu se înțelegea cu directorul general și din cauza aceasta nu s-au mai plătit banii pentru transferul meu. Primul mă dorea foarte mult acolo, cel general cred că nu mă putea suferi și nu înțeleg de ce. Dar ce explicații îți dădeau? Ai fost dat afară și din apartament, lăsat fără bani… Da, a fost cumplit! Eu n-am știut nimic din ce se petrece. Directorul sportiv era foarte drăguț cu mine și mereu îmi spunea că își dorește să rămân, dar uite că cei doi nu s-au înțeles, iar eu am rămas pe drumuri. M-am simțit groaznic, nu aveam pe nimeni de partea mea, nu cunoșteam limba, nici nu vreau să-mi mai amintesc. Acum ai ceva să-i reproșezi lui Jean Pădureanu? Da, și el a avut o mare contribuție la decăderea mea. De ce spun asta? Pentru că el s-a apucat să vorbească prin presă că eu sunt accidentat, putred, iar acest lucru i-a făcut pe ucraineni să mă privească urât și să aibă dubii în ceea ce mă privește.
Brusc discuția este întreruptă de un alt coleg de-al său, pe nume… Michel Platini. Nu e rudă cu celebrul oficial, ci e conațional cu Moraes. Nici de data aceasta, atacantul nu pierde ocazia să facă o fotografie. Moraes: Michel, vino aici să faci poze cu mine și să te pun mai apoi pe Facebook. Platini: Aaaa, am uitat că tu ești vedetă… Să vin mai târziu să-mi dai și un autograf? (râde, apoi se întoarce către noi) Glumesc, e cel mai bun băiat pe care l-am cunoscut. Hai, gata, lasă-mă să plec să dorm, că eu nu pierd timpul cu interviuri ca tine! „Nu înțeleg o iotă din bulgară”
Să revenim la noua ta echipă. Care este prima impresie pe care ți-ai făcut-o despre campionatul din Bulgaria? Nu știu prea multe, dar mi‑am dat seama că e un campionat dificil și îndrăznesc chiar să-l asemăn cu cel din România. Persoanele de aici sunt liniștite, bune, atmosfera din vestiar e minunată. Singura problemă pe care o am e limba. Nu înțeleg o iotă.
Ți-e dor să te întorci în campionatul românesc. Da, foarte mult…..
Care e cea mai frumoasă amintire pe care o ai de acolo? Hmm… când am fost numit cel mai bun atacant.
Ce s-a întâmplat la acel antrenament în care ai leșinat? Hai să lămuresc și problema cu leșinatul. Nicidecum nu mi s-a întâmplat asta. Toți am avut de făcut șapte ture de teren. Eu le-am executat pe toate, doar că la cea de-a șasea era normal să fiu extrem de obosit. Gândește-te că m-am antrenat singur șase luni. Toți cei de aici m-au înțeles și sprijinit foarte mult, așa că nu-mi mai fac griji.
De ce ți-e cel mai dor din România? De campionatul de acolo, de colegii mei de la Gloria….
Pe cine vezi favorită la titlu anul acesta? Mă gândesc la un top așa: Oțelul, Rapid, CFR și Steaua.
„Celor care au crezut în vorbele lui Jean Pădureanu le voi demonstra ce pot prin antrena-mentele mele și prin ceea ce voi obține. Nu-l urăsc pentru ce a făcut… Oamenii care fac lucruri rele sfârșesc prin a suporta ei consecințele…”,Junior Moraes, atacant
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER